Crescând, am știut întotdeauna că a fost special că am avut părinți mai tineri. Din momentul în care m-am născut, am avut o legătură specială și o legătură neîntemeiată, care părea că rupe relațiile normale părinte-copil pe care le-am întâlnit. Acești doi oameni sunt oamenii pe care îi numesc cei mai buni prieteni ai mei. Este neconvențional și poate chiar puțin ciudat, dar este atât de adevărat. Nu trebuie să mă înconjoare altcineva când viața mea este plină de acești doi indivizi inspirați. Când se pare că toți ceilalți au dispărut și lumea mea se destramă, acești doi îmi amintesc că nu sunt singur. Sunt un produs al celor mai incredibili oameni pe care i-am cunoscut vreodată și nu puteam fi mai recunoscător.
Părinții mei sunt cu ușurință cei mai buni oameni pe care îi cunosc. Ei mă susțin în tot ceea ce fac. Întotdeauna se asigură că nu sunt sigur, și niciodată nu uită să-mi amintească cât de mult mă iubesc. Mă voi simți pentru totdeauna recunoscător că am fost crescut de doi oameni care se îngrijesc atât de profund de copiii lor. Nu-mi pot imagina viața fără ei și am ales să ignor orice idee cum că n-ar fi întotdeauna lângă mine. Uneori, sunt prea îndepărtat și deconectat de familia mea, pentru a-mi aminti să le spun cât de mult înseamnă pentru mine, dar sunt foarte recunoscător pentru fiecare lucru pe care l-au făcut pentru mine.
Eu sunt o persoană mai bună datorită lor. Ei m-au învățat ce înseamnă bunătatea, dragostea și compasiunea. M-au învățat să iubesc, să lupt și să cred în mine. De aceea, merită să-i prețuiești și să-i respecți cât timp îi ai lângă tine. Vreau să-mi amintesc întotdeauna câte sacrifii și lucruri bune au făcut pentru mine. Ei sunt totul pentru noi și noi suntem totul pentru ei.
Add comment