Simt că fiul nostru s-a îndepărtat enorm de noi, părinții, și nora. De când s-au căsătorit, chiar și pe fetele care le au, le vedem foarte rar. De unde atâta răutate și ură la nora noastră, pentru noi? Nu le dorim decât tot binele din lume.
Încercați să nu vă amestecați cu nimic în căsnicia lor, la un moment dat, o să se întoarcă cu dragoste și respect față de dumneavoastră. În toate cazurile de neînțelegere dintre copiii care se căsătoresc și părinți, pornesc de la prea multă grijă a părinților și preocupare, de felul cum se conduc copii în viața lor de cuplu.
Încercați să nu mai faceți nicio observație, fie ea și de bine, pentru nimic, lăsați-i pe ei să-și rânduiască viața și să se conducă, fără să le dați sfaturi dacă nu vi le cer.
Orice intervenție de a dumneavoastră în viața lor, pe ei îi deranjează. Știu că vă este greu ca mamă, să nu ziceți nimic, pentru că până la căsătoria lor, dumneavoastră le-ați purtat de grijă, zilnic, educându-i și învățându-i ce este bine și cum să crească. Acum, a venit vreme, când atitudinea grijulie de mamă încetează, parcă prea deodată și trebuie să acceptați acest lucru.
Așa a rânduit Dumnezeu să se întâmple, trebuie să înțelegem aceasta, oricât de mult i-am iubi pe fii noștri și oricât de mult bine le-am vrea. Ei trebuie, să se separe și oarecum, să ne părăsească, în sensul de a fi independenți, conducându-se de acum singuri, fără noi părinții.
Puneți pază gurii, ca să nu mai ziceți nimic; gard pornirilor, ca să stați cuminte acasă lângă soț; bariera gândurilor, ca să nu vă mai frământați de grija lor; portiță vizitelor, pe care s-o deschideți doar din când în când, ca să-i vizitați, să vedeți ce mai fac, să vă vedeți nepoții, fără să-i plictisiți sau să-i mâhniți. Ei sunt o familie și vor să se conducă singuri.
Nu-i deranjați, lăsați-vă să fiți dorită și iubită. Să vă ceară să mai mergeți pe la ei, să vă ceară să mai stați a vreme la ei, să vă dorească.
Binele pe care-l spuneți că le doriți, nu înseamnă grija dumneavoastră, exagerată, pentru viața lor, ci binele trebuie să vină din partea dumneavoastră, numai atunci, când ei au nevoie de el și vi-l cer. Atunci, când vor zice: mamă, tată, ajutați-ne să ieșim din impasul și din necazul acesta, sau, ajutați-ne cu un sfat.
Dumneavoastră, ca părinți, nu vă supărați, ci rugați-vă pentru ei, ca Dumnezeu să le dea ajutor și tot binele și bucurați-vă de ei, de reușitele și realizările lor.
Dacă veți ține cont de aceste sfaturi, pe care vi le dau, și veți privi cu o atitudine de încredere, optimistă și ne pătimașă pe ei și căsnicia lor, se va schimba relația dintre dumneavoastră și fii în bine, și o să fiți fericiți și iubiți. Amin.
Pr. Argatu V Ioan.
Sursa: argatuioan.ortodoxia.me.com
wawlist
Add comment