Pierderea copacilor și a altor vegetații poate cauza schimbări climatice, deșertificare, eroziune a solului, mai puține culturi, inundații, creșterea gazelor cu efect de seră în atmosferă și o serie de probleme pentru populația indigenă.Se întâmplă de mii de ani, probabil de când omul a început să se transforme de la vânător/culegător la societăți bazate pe agricultură și a avut nevoie de piste de pământ mai mari, neobstrucționate pentru a găzdui vite, culturi și locuințe. Abia după debutul erei moderne a devenit o problemă populară.
Defrișarea pădurilor modifică în mod clar peisajele și ecosistemele de pretutindeni.Pădurile joacă un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice, deoarece acționează ca un absorbant de carbon – absorbind dioxid de carbon care altfel ar fi liber în atmosferă.Defrișarea are multe efecte majore asupra mediului.
Două treimi din pădurea virgină a Europei se află în România, deși pădurile străvechi există astăzi doar pe hârtie. În ultimii 20 de ani, potrivit datelor oficiale, au fost aproape 400.000 de hectare de pădure tăiate ilegal, ceea ce înseamnă 50 de hectare pe zi.Unul dintre cele mai periculoase și neliniștitoare efecte ale defrișărilor este pierderea speciilor de animale și plante din cauza pierderii habitatului acestora.O problemă destul de comună în ultima vreme este apariția urșilor pe străzile din orașele învecinate cu păduri, din lipsă de hrană și adăpost.70% dintre animalele terestre și speciile de plante trăiesc în păduri.Pe lângă pierderea habitatului, lipsa copacilor permite și eliberarea în atmosferă a unei cantități mai mari de gaze cu efect de seră. Pădurile sănătoase absorb dioxidul de carbon din atmosferă, acționând ca niște absorbante valoroase de carbon. Zonele defrișate își pierd această capacitate și eliberează mai mult carbon.
Defrișarea are ca rezultat o variație mai drastică a temperaturii de la zi la noapte, la fel ca un deșert, care s-ar putea dovedi fatal pentru mulți locuitori.De asemenea, copacii ajută la controlul nivelului de apă din atmosferă, ajutând la reglarea ciclului apei.
Au existat multe încercări de înăsprire a legii, dar din cauza influenței diferitelor grupuri de interese, legile sunt atât de dezordonate, încât jafurile pădurilor continuă să prospere”, a punctat Attila Szabó într-un interviu acordat pentru emisiunea „Viewpoint” de la Székelyhon TV.
Add comment