A fost odata un vis frumos. Educatia primea 16% din PIB. Si 98 % dintre tinerii care plecau la studii in strainatate se intorceau acasa. Asta pentru ca, in perioada interbelica, scoala te pregatea sa devii un om cu educatie civica si caracter.
Georgeta Filiti, istoric: „Toate betesugurile societatii noastre se reduc la proasta educatie.”
In perioada interbelica criteriile dupa care erau evaluati elevii erau cu totul altele decat cele din zilele noastre: spiritul de camaraderie, sarguinta, voiosia, sensibilitatea si onestitatea, calitati care determina caracterul unui om si pe care se punea mare pret.
Georgeta Filiti, istoric: „Erau evaluati cu grija si bunatate. E o relatie relaxata intre profesor si elevi. Se iau in seamna spriritul iscoditor, bunatatea.”
Nicolae Manolescu, critic literar: „E un pic naiva, daca vreti, scoala interbelica. Dar este deosebita fata de cea de acum, dintr-un punct de vedere care mi se pare esential: ea era bazata pe disciplinele formatoare. Nu pe specialitati!”
Dupa Marea Unire, educatia a fost ridicata la rang de politica de stat. Scoala a devenit un instrument de constructie a natiunii. Respectul pentru invatamant, pentru oamenii cu carte era evident. 98% din tinerii care plecau la studii in strainatate reveneau in tara, scrie virale.ro.
Elena Musat, arhivele nationale ale Romaniei: „In perioada interbelica(..) statul investeste masiv in educatie. Ministerul instructiunii si apoi Ministerul Educatiei publice ajung sa aiba un buget anual de12 pana la 16%, ceea ce astazi pare fabulos. Insa(..) miza era mare- invatamantul si cultura reprezentau doua componente care(>>) aveau menirea sa consolideze ideea de natiune.”
Georgeta Filiti, istoric: „Statul a gasit bani sa cladeasca 1.000 de scoli, in primul rand in mediul satesc.”
Elena Musat: „Acolo existau deficiente mai mari. Se infiinteaza scoli normale. Se pune accent pe formarea invatatorilor (..) astfel incat ei sa fie pregatiti sa predea copiilor continut coerent si adaptat cerintelor societatii respective.”
In 1921, ponderea stiutorilor de carte in vechiul regat era de 39%, in Bucovina de 45%, iar in Transilvania de 51%. Asa ca Statul a inceput alfabetizarea masiva a populatiei. Spiru Haret dorea ca prin invatamant sa ii ridice pe tarani.
S-a stabilit durata invatamantului obligatoriu si gratuit de 7 ani. S-au construit noi scoli peste tot in Romania unita. S-au infiintat licee care sa ofere cunostinte concrete si licee care sa reuneasca toate profilele teoretice: real, modern si clasic. Bacalaureatul era cu adevarat un examen de maturitate, sustinut in fata unei comisii formata din profesori universitari. Examenul atesta cunostintele unui elev si nu liceul urmat.
Georgeta Filiti: „Se dadeau multe examene, se constituiau comisii. Si in fruntea comisiilor erau profesori universitari, extrem de bine pregatiti si acest lucru s-a vazut.”
Elena Musat, Arhivele nationale: „In timpul lui Cuza legea instructiunii este cea mai moderna din Europa si este una dintre primele care introduce principiul obligativitatii si gratuitatii invatamantului primar.”
Georgeta Filiti: „Au pus accent extraordinar pe invatamantul liceal, socotind ca nu oricine va merge la facultate si trebuie sa-i oferi cunostinte enciclopedice, de natura sa poata functiona in diverse spatii ale societatii.”
Nicolae Manolescu, istoric literar: „Uitati-va cum se vorbeste! Pai noi, in societate, ducem o lipsa acuta si cronica, deja, nu mai e acuta, e cronica, de capacitate de exprimare gramatical corecta. Noi nu stim sa comunicam. Si cand comunicam, comunicam intr-o limba care seamana cu romana, vag, asa.”
In perioada interbelica foarte putini copii de la tara ajungeau la liceu din cauza taxele foarte mari. Dar, cunostintele invatate la scoala i-au ajutat sa devina oameni mari.”
Elena Musat: „Canalizarea pe activitatile practice incepe dupa primii ani de scolarizare. Faceai 4 ani de teorie apoi, cei care nu doreau sa invete(..) in continuare erau canalizati spre meserii. Fiecare scoala avea gradina si erau invatati sa cultive plante si erau orientati spre meserii care le puteau fi necesare mai tarziu.”
Georgeta Filiti: „S-au facut multe scoli profesionale, scoli comerciale cu diverse specialitati. Ca deveneai veterinar sau acar la CFR, ideea nu era ca toti sa faca facultate.”
Elena Musat: „Daca astazi sunt optionale, in interbelic erau sezatori, sezatori de clasa.(..) Sezatorile erau (..) o combinatie intre club de lectura, lucru manual.”
Salariul unui profesor universitar era comparabil cu al unui ministru, iar calitatea dascalilor era pe masura. Un invatator se pregatea 8 ani sa ajunga la catedra, apoi participa continuu la cursuri de specializare.
Se infiinteaza biblioteci dadactice prin care profesorii sunt la curent cu noutatile
Elena Musat: „Statutul profesorilor si al invatatorilor era unul special in Romania interbelica. Insusi regele Carol al 2-lea semneaza in aprilie ’38 titlul prin care se acorda titlul definitiv in invatamant normal a doua profesoare.”
Daca in interbelic diploma de definitivat era semnata de rege, astazi, multi dintre cei care ajung in invatamant sunt slab pregatiti si nu se simt apreciati.
Daniela Visoianu, Coalitia pentru educatie: „Primul raspuns de forta pe care-l transmit cadrele didactice este: La banii astia, asta-i calitatea!”
Daca ne uitam pe listele de absolventi nu ii gasim pe primii in invatamant.
Georgeta Filiti: „E slaba pregatirea profesorilor. Dai examen si se fac tot felul de combinatii, de presiuni. Dar trebuie sa dea o lucrare scrisa si daca ai mai putin de 8, eu i-as suprima calitatea de profesor.”
Nicolae Manolescu: „Recomand oricui sa faca o mica comparatie: sa citeasca cateva discursuri, care s-au publicat, din Parlament, ale lui Maiorescu, ale lui P.P. Carp, ale lui Delavrancea si ale altora. Si sa le compare cu discursurile pe care le auzim noi, acuma. Si sa vada intai ca nu mai e aceeasi limba. Sigur, limba evolueaza. Dar de data asta, a involuat.”
In interbelic s-au pus bazele sistemului de invatamant romanesc. A urmat apoi perioada comunismului in care, pe langa materiile impuse de partid s-a invatat totusi, carte. Dar dupa 1990 invatamantul a inceput sa esueze constant, iar astazi ne confruntam cu: abandon scolar ridicat, cresterea analfabetismului, invatamant superior superficial din care ies studenti pe banda rulanta, ineficienta actului de predare, elevi plictisiti, informatii care nu ajuta prea mult in viitoarele meserii.”
Georgeta Filiti: „Judecati si dumneavoastra 18 reforme, schimbarea unul dupa altul a ministrilor invatamantului. Asta scade calitatea. Pe urma, faci o reforma si dupa 1 an faci reforma reformei. Daca eu am azi un copil de clasa 1-a eu nu stiu cand va termina liceul, cate clase face, cate examene da.”
Sursa:respectsiprietenie.ro
wawlist
Add comment