“A venit cineva care avea o funcție înaltă. Atât de mult se temea sărmanul de microbi, încât își albise mâinile, tot curățându-le cu spirt. Chiar și mașina sa și-o freca cu spirt. Mi-a fost milă de el. Știi ce înseamnă să ai o astfel de funcție și să te miști așa?
I-am dat rahat dulce, dar nu l-a luat, pentru că l-am apucat eu cu mâna. Dar și în cutie de ar fi fost, nu l-ar fi luat, deoarece s-ar fi gândit că și în cutie l-a pus cineva cu mâinile lui. Când am văzut aceasta, am luat rahatul, l-a, frecat de pantofii lui și apoi l-am mâncat. I-am făcut destule de acestea și m-am chinuit să-l fac să se elibereze puțin din acea psihoză.
Și astăzi a venit aici o tânără care avea frică de boală. Când a intrat înăuntru, n-a luat binecuvântare, pentru că se temea să nu se molipsească de microbi, iar când a plecat, după atâtea pe care i le-am spus ca să o ajut, iarăși n-a luat binecuvântare. Nu-ți sărut mâna, îmi spune, pentru că mă tem să mă molipsesc de microbi. Ce să mai spui. În felul acesta își fac viața lor neagră.”
Puterea sfintei cruci
Semnul crucii poartă în ea puterea lui Dumnezeu. Când ne însemnăm pe noi înșine sau alimentele cu semnul crucii mărturisim Treimea cea de o ființă: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt și chemăm ajutorul ei.
La slujba Sfântului Maslu, preoții au repetă această cântare:
“Doamne, armă asupra diavolului crucea Ta o ai dat nouă, că se îngrozește și se cutremură, nesuferind a căuta spre puterea ei, că morții ai sculat, și moartea o ai surpat, pentru aceasta ne închinăm îngropării Tale și Învierii.”
Iar la finalul slujbei, preotul miruiește pe credincioși cu untdelemnul sfințit cu puterea Duhului Sfânt, în semnul crucii, ca să le fie celor ce se vor atinge de el spre tămăduire și luminare.
Și troparul Sfintei Cruci care se cântă de praznicul Înălțării Sfintei Cruci și la sfințirea apei, ne arată vădit puterea Crucii Mântuitorului:
“Mântuiește Doamne, poporul Tău, și binecuvintează moștenirea Ta. Biruință binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu Crucea Ta păzește pe poporul Tău.”
Primul dar concret, de mare preț, pe care pruncul îl primește la Botez este Crucea, ca armă de protecție și ca mijloc de mântuire. După ce preotul îl scoate din mir, îi pune copilului crucea la gât, spunând aceste cuvinte: Zis-a Domnul: Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa, și Mie să-Mi urmeze”.
Sursa: flacaraortodoxiei.ro
wawlist
Add comment