Părinții obțin mulțumiri pentru multe dintre lucrurile pozitive despre copiii lor de-a lungul vieții. Copiii iau tot felul de trăsături de la părinții lor, cum ar fi ochii, intelinența sau chiar frumusețea.Realitatea este că, din moment ce copiii noștri petrec atât de mult timp cu noi, căile noastre, comportamentele, atitudinile, sentimentele și metodele de a gestiona viața în general sunt obligate să le frece la fel ca ADN-ul nostru.
De fapt, multe dintre opiniile pe care le au copiii și adulții tineri despre lumea din jurul lor sunt un produs secundar al condiționării silențioase a părinților. Și aceasta, desigur, include și unele aspecte nu atât de dorite ale ființei noastre.Dacă copilul tău are chef, uită-te la tine. Dacă copilul tău plânge sau se plânge mult,faceți un inventar personal pentru a vedea dacă faceți la fel. Dacă copilul tău joacă victima sau a dezvoltat tipare în comportamentul său – întrebați-vă dacă oglindesc ceva ce le-ați arătat.
Unul dintre cele mai grele lucruri despre părinți este că, deși cu toții putem fi de acord, nu există un părinte perfect – copiii noștri cred că suntem perfecti. Prin urmare, orice spunem sau facem trebuie, în mintea lor, să fie calea cea mai bună sau cea mai bună modalitate de a se comporta sau simți.
Părinții pot fi o persoană bună, dar ar putea fi un părinte rău. Lucrul este că părinții pot avea o personalitate bună, dar nu pot fi siguri că abilitățile parentale și modalitățile lor de disciplinare sunt corecte și puternice pentru a disciplina un copil. Acesta este motivul pentru care copiii, nevinovați și naivi, ar putea primi un model de rol prost. Dacă gândeşti pozitiv și te comporți pozitiv îl înveţi şi pe copilul tău să facă la fel. Copilul e ca un burete care absoarbe tot ce are în jurul său. Gândiţi mereu pozitiv! Luaţi şi scoateţi în evidenţă partea bună a lucrurilor, partea frumoasă a întâmplărilor şi a oamenilor.
wawlist
Add comment